Odată cu apariția unei pneumonii necunoscute la Wuhan, China, în decembrie 2019, un nou coronavirus, SARS-CoV-2, a captat atenția întregii lumi. Focarul actual de infecții cu SARS-CoV-2 este denumit Coronavirus Disease 2019 (COVID-19). Organizația Mondială a Sănătății a declarat COVID-19 ca fiind o situație de urgență în domeniul sănătății publice. Alte două infecții cu coronavirus - SARS în 2002-2003 și sindromul respirator din Orientul Mijlociu (MERS) în 2012 - ambele au provocat sindrom respirator sever la om. Toate cele 3 boli infecțioase emergente care duc la o răspândire globală sunt cauzate de β-coronavirusuri. Acest articol este o continuare a precedentului COVID-19 introducere teoretica si va abordea acesta problema din punct de vedere a clinicii si diagnosticului
Clinica
Majoritatea persoanelor cu COVID-19 dezvoltă o boală ușoară sau necomplicată 81%, aproximativ 14% dezvoltă boli severe care necesită spitalizare și suport pentru oxigen și 5% necesită internarea într-o unitate de terapie intensivă. În cazuri severe, COVID-19 poate fi complicat prin detresa respiratorie (ARDS), sepsis și șoc septic, insuficiență multiorgană, inclusiv leziuni renale acute și leziuni cardiace. Vârsta mai înaintată și co-morbiditatile au fost raportate ca factori de risc pentru deces.
Prezentarea clinică variază în severitate, de la infecții asimptomatice si boli ușoare până la boli grave sau fatale. COVID-19 se poate manifesta prin simptome generale ca febra si sindromul de intoxicatie caracteristica infectiilor gripale, de afectare ale căilor aeriene inferioare și superioare și mai rar de simptome gastro-intestinale (ACE2 exista si in mucoasa intestinala, ce ce ar explica aceaste manifestari). Majoritatea pacienților prezintă simptome generale si de afectare ale căilor aeriene inferioare (febră și tuse)
Cel mai frecvent diagnostic la pacienții gravi din cauza COVID-19 este pneumonia severă.
Un studiu recent condus de echipa prof. Nan-Shan Zhong, prin analizarea a 1099 de cazuri confirmate de laborator, se constata ca cele mai frecvente simptome sunt: febra(88,7%), tuse (67,8%), oboseală (38,1%), producție de spută (33,4 %), scurtarea respirației (18,6%), dureri în gât (13,9%) și cefalee(13,6%) . În plus, o parte din pacienți au manifestat simptome gastro-intestinale, cu diaree (3,8%) și vărsături (5,0%). Manifestările clinice au fost în concordanță cu datele anterioare de 41, 99 și 138 de pacienți analize în provincia Hubei [5]
Conform unui studiu publicat pe data de 24 Ianuarie 2020 de al Wuhan, Hubei, China (amintit mai sus) efectuat pe 41 de pacient raporteaza urmatoarele date[6]:
| Nr total de pacienti (n=41) | Ingrijire ATI (n=13) | Nu au necesitat ingrijire ATI (n=28) | valoare p | ||
|---|---|---|---|---|---|
| Characteristics | |||||
| Virsta, ani | 49·0 (41·0–58·0) | 49·0 (41·0–61·0) | 49·0 (41·0–57·5) | 0·60 | |
| Gen | .. | .. | .. | 0·24 | |
| Masculin | 30 (73%) | 11 (85%) | 19 (68%) | .. | |
| Feminin | 11 (27%) | 2 (15%) | 9 (32%) | .. | |
| Expunerea pieței de fructe de mare din Huanan | 27 (66%) | 9 (69%) | 18 (64%) | 0·75 | |
| Fumatori activi | 3 (7%) | 0 | 3 (11%) | 0·31 | |
| Prezinta comorbiditati | 13 (32%) | 5 (38%) | 8 (29%) | 0·53 | |
| Diabet | 8 (20%) | 1 (8%) | 7 (25%) | 0·16 | |
| Hipertensiune | 6 (15%) | 2 (15%) | 4 (14%) | 0·93 | |
| Boli cardiovasculare | 6 (15%) | 3 (23%) | 3 (11%) | 0·32 | |
| BPOC | 1 (2%) | 1 (8%) | 0 | 0·14 | |
| Neoplasme | 1 (2%) | 0 | 1 (4%) | 0·49 | |
| Boli hepatice cronice | 1 (2%) | 0 | 1 (4%) | 0·68 | |
| Signs and symptoms | |||||
| Febra | 40 (98%) | 13 (100%) | 27 (96%) | 0·68 | |
| Temperatura maxima, °C | .. | .. | .. | 0·037 | |
| <37·3 | 1 (2%) | 0 | 1 (4%) | .. | |
| 37·3–38·0 | 8 (20%) | 3 (23%) | 5 (18%) | .. | |
| 38·1–39·0 | 18 (44%) | 7 (54%) | 11 (39%) | .. | |
| >39·0 | 14 (34%) | 3 (23%) | 11 (39%) | .. | |
| Tuse | 31 (76%) | 11 (85%) | 20 (71%) | 0·35 | |
| Mialgie si fatigabilitate | 18 (44%) | 7 (54%) | 11 (39%) | 0·38 | |
| Productie de sputa | 11/39 (28%) | 5 (38%) | 6/26 (23%) | 0·32 | |
| Cefalee | 3/38 (8%) | 0 | 3/25 (12%) | 0·10 | |
| Hemoptizie | 2/39 (5%) | 1 (8%) | 1/26 (4%) | 0·46 | |
| Diaree | 1/38 (3%) | 0 | 1/25 (4%) | 0·66 | |
| Dispnee | 22/40 (55%) | 12 (92%) | 10/27 (37%) | 0·0010 | |
| Zile de la debutul bolii până la dispnee | 8·0 (5·0–13·0) | 8·0 (6·0–17·0) | 6·5 (2·0–10·0) | 0·22 | |
| Zile de la prima admitere la transfer | 5·0 (1·0–8·0) | 8·0 (5·0–14·0) | 1·0 (1·0–6·5) | 0·0023 | |
| Presiunea sistolica, mm Hg | 125·0 (119·0–135·0) | 145·0 (123·0–167·0) | 122·0 (118·5–129·5) | 0·018 | |
| Frecventa respiratorie >24 respiratii per min | 12 (29%) | 8 (62%) | 4 (14%) | 0·0023 | |
Alte simptome respiratorii mai puțin frecvent raportate includ dureri în gât, dureri de cap, tuse cu producție de spută și / sau hemoptizie. Unii pacienți au prezentat simptome gastro-intestinale, cum ar fi diaree și greață înainte de a dezvolta febră și semne și simptome ale tractului respirator inferior. Cursul de febră în rândul pacienților cu COVID-19 nu este pe deplin înțeles; poate fi prelungit și intermitent. Un număr limitat de rapoarte descrie identificarea infecției asimptomatice sau subclinice pe baza detectării ARN SARS-CoV-2 sau a virusului viu din probe ale pacienților confirmați. [2]
Diagnostic
Date de laborator
Până în prezent, metoda de diagnostic clinic de aur a COVID-19 este detectarea acidului nucleic (ARN) în prelevatul nazal și din gât sau alte prelevări ale tractului respirator, prin PCR în timp real[5]. Daca testul este negativ, aceasta nu exclude boala, testul fiind necesar de repetat la 24 de ore.
- Hemoleucograma
- Leucocite sunt în limetele normei. La 80% se observă limfopenie
- Frecvent se observă trombocitopenie ușoară
- Coagulograma
- Probele de coagulare sunt in general in limite normale dar cu valori D-dimer crescute
- dacă în evoluție apare CID prognosticul devine rezervat[3, 4]
- Markeri inflamatori
- Proteina C Reactiva (CRP) - COVID-19 crește valorile CRP iar evoluția acestor valori pare să se coreleze cu severitatea și prognosticul bolii.[3]
- Teste Specifice: Real Time-PCR (RT-PCR)
- RT-PCR pare să aibă o sensibilitate undeva de ordinul a ~ 75%.
- o singură RT-PCR negativă nu exclude COVID-19 (mai ales dacă este obținută dintr-o sursă nazofaringiană și dacă este luată relativ timpuriu în cursul bolii).
- dacă RT-PCR este negativ, dar suspiciunea pentru COVID-19 rămâne, atunci izolarea continuă și reprelevarea de probe câteva zile mai târziu ar trebui să fie luate în considerare. [3]
Diagnostic imagistic
- Modificări imagistice pe Radiografia simplă (Rx) și ComputerTomograf (CT)
- Modificările tipice Rx sunt reprezentate de către opacitățile “în geam mat” cu tendința de a se localiza în periferie și bazal. Numărul segmentelor pulmonare afectate este direct proporțional cu severitatea clinică a bolii. Cu timpul opacitățile vor conflua, rezultând în consolidări mai dense.[3]
- Examenul CT
- Sensibilitatea este ridicată în rândul pacienților cu test RT-PCR pozitiv. Consolidări în “geam mat” în (56,4%) , opacități pulmonare periferice bilaterală (51,8%).
- Modificări echografice
- Sensibilitatea echografiei pulmonare nu este clar determinate dar variază în funcție de severitatea bolii, gradul de obezitate și rigurozitatea investigației.
- Modificările echografice par să fie în corelație perfectă cu modificările CT, adică pe măsură ce severitatea ARDS crește vom avea următoarea evoluție:
- ARDS ușor-moderat: opacitățile medii în geam mat la CT se corelează echografic cu linii B dispersate
- opacitățile confluente în geam mat la CT se corelează echografic cu linii B coalecsente (aggregate) (“semnul cascadei”).
- ARDS moderat-sever: imagini de consolidare periferică se văd atât la CT cât și echografic
- ARDS sever: volumul imaginilor de consolidare pulmnonară crește și la CT și echografic alte modificări: anormalități periferice rezultate din îngroșarea liniei pleurale, arii pulmonare normale cu pater de linii A la debutul bolii sau în cursul vindecării, mici pleurzii.
- Atât pe CT cât și ultrasonografic, modificările sunt mai frecvente în segmentele pulmonare posterobazale.[3]
Bibliografie
- https://www.niaid.nih.gov/diseases-conditions/coronaviruses
- Clinical management of severe acute respiratory infection (SARI) when COVID-19 disease is suspected. Interim guidance 13 March 2020.
- GHID DE MANAGEMENT: INFECȚIA CU COVID-19 ÎN SECȚIILE A.T.I. Versiunea 1 (Capitolele: I- XI) / 15 martie 2020
- https://emcrit.org/ibcc/covid19
- https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC7068984/?fbclid=IwAR33aqN_oKzWnpdmesYo9kO_dChCFUmlfmcUo7iOfFeX1Sn2PNcTiIgaPuc
- https://www.thelancet.com/journals/lancet/article/PIIS0140-6736(20)30183-5/fulltext?fbclid=IwAR31m6N_UAihmgJDmV1rXyx1Edu_NWTywBDwWoZi99swKuopCSlYyOJhWII
0 Comments