Virusul Ebola

Introducere

      Virusul Ebola reprezintă un virus ce produce boala sub denumirea Febra Hemoragică Ebola/Boala Virală Ebola (BVE). Virusul Ebola a fost necunoscut pînă în anul 1976 şi a fost numit în cinstea rîului Ebola din Zair unde s-au înregistrat prima izbucnire epidemică.

Epidemiologie:

     Din anul 1976 cînd a fost descris virusu Ebola  şi până în anul 2013 au fost înregistrate mai mult de 20 de izbucniri epidemice în peste 10 ţări africane ca Republica Democrată Congo, Sudan, Gabon, Uganda, Republica Congo ş.a. . Durata fiecărei izbucniri epidemice, înregistrate până în anul 2013, nu a depăşit 6 luni  iar rata fatalităţii a variat de la 24,8% în Uganda până la 89,5% în Republica Democrată Congo. Epidemia recentă de BVE a debutat în decembrie 2013 în Guineea, când a fost înregistrat decesul unui copil cu simptome caracteristice pentru  Ebola considerat pacientul „zero”, într-o regiune forestieră din sud-estul Guineei, lîngă graniţa cu Liberia şi Sierra Leone. Confirmarea a fost facută la data de 22 martie 2014 de către Centrul National de Referinţă pentru Febre Virale Hemoragice (Institut Pasteur, Lyon, France). La 25 martie 2014 OMS a informat că Ministerul Sănătăţii din Guineea, precum şi Organizaţia Medici fără Frontiere au notificat focare de BVE în 4 districte ale ţării, cu o înregistrare a 86 de cazuri suspecte, inclusiv 59 de decese (rata mortalităţii - 68,5%). În perioada martie-mai 2014 BVE s-a răspândit epidemic atât în Guineea, cât şi în statele limitrofe – Liberia, Sierra Leone, cazuri unice de boală au fost înregistrate şi în Nigeria. Către sfârşitul lunii septembrie 2014 au fost raportate primele 3 cazuri de import al bolii în 2 ţări : SUA şi Spania din afara zonelor endemice ale Africii de Vest. În ambele ţări a fost înregistrată răspândirea secundară a bolii printre personalul medical care a acordat asistenţă medicală bolnavilor. Potrivit datelor OMS, la finele anului 2014 la nivel mondial au fost înregistrate 20.747 cazuri de BVE în 9 ţări (Guineea, Liberia, Nigeria, Senegal, Sierra Leone, Spania, SUA, Mali, ș.a) şi inclusiv cca 8235 de decese. Reieşind din intensitatea procesului epidemic, OMS a clasificat ţările afectate de BVE în 2 categorii:

1) ţări cu transmitere intensă a virusului (Guineea, Liberia şi Sierra Leone);

2) ţări cu transmitere localizată (Nigeria, Senegal, Spania, SUA, Mali, etc).

Grupurile de risc de infectare cu virusul Ebola sunt:

- lucrătorii medicali (în cazul nerespectării măsurilor de precauţie şi de control al

infecţiei);

- membrii familiei sau alte persoane aflate în contact apropiat cu persoanele

infectate;

- persoanele care au contact direct cu organele sau substraturile celor decedaţi, ca

parte a ceremoniilor funerare;

- persoanele care contactează cu animale sălbatice infectate (ex. manipularea cărnii animalelor sălbatice vânate pentru alimentaţie) sau cu lilieci infectaţi.

Caracteristica:

Virusul Ebola - familia Filoviridae, genul Ebolavirus.

Familia Filoviridae: 1. Virusul Ebola   2. Virusul Marburg

Subtipuri: 1. virusul Ebola Zair   2. Virusul Ebola- Sudan  3. Virusul Coasta de Fildeş 4. Virusul Ebola Bundibugyo 5.Virusul Ebola Reston.  

Nivel de securitate biologică: nivelul 4

Descriere: Virus ARN monocatenar, capsulate de origine, locaţie sau habitat necunoscute. Virus ce se replică rapid cu atacarea celulelor endoteliale la oameni

şi animale, determină un efect citopatic periculos, care duce la pierderea integrităţii vasculare. Virusurile Ebola sunt puţin rezistente în mediul ambiant. Infectivitatea virusurilor este stabilă la temperatură camerei 18-20 C.

Perioada de incubaţie: 2-21 zile pentru virusul Ebola şi dar 5-10 zile pentru fratele acestuia Virusul Marburg.

Mod de transmitere: Se transmite de la o persoană la alta prin contact direc cu fluidele corporale, obiecte contaminate, prin singe/organe infectate sau prin contact sexual neprotejat.

Rezervor natural: se cosideră un vector de transmitere liliecii (Hypsignathus

monstrosus sau Epomops franqueti)

Sensibilitate: sensibil la acţiunea dezinfectanţilor. Dezinfectanţii chimici ce conţin clor, formaldehidele şi fenolul inactivează efficient agentul pathogen. La temperature 60 C virusul se inactivează timp de 30 minute. Sub acţiunea razelor ultraviolet şi gamma duce la inactivarea uşoară a virusului.

Manifestări clinice:

Primele manifestări clinice ale BVE sunt nespecifice şi imită multe infecţii

comune, ceea ce face dificil diagnosticul precoce al bolii. Pentru suspectarea cazului de BVE medicul va utiliza criteriile clinice şi epidemiologice.

Criteria clinice compatibile cu BE: Febră ≥37.5C şi cel puţin unul dintre următoarele simptome: fatigabilitate, mialgii, cefalee severă, injectarea vaselor conjunctivei, faringită, dureri abdominale, vomă, diaree, hemoragii mucocutanate

inexplicabile (peteşii, echimoze, epistaxis), erupţie maculopapulară pe

trunchi.

   Boala  are un debut acut cu simptome nespecifice caracteristice sindromului pseudogripal: febră, frisoane, astenie fizică. Pacienţii mai pot acuza: mialgii, artralgii, lombalgii, anorexie, cefalee severă (în special frontală).

Semnele prodromale nespecifice pot apărea în ziua a 3-5-a de boală:

- simptome gastrointestinale (greaţă, vome, diaree apoasă, dureri abdominale);

- manifestări respiratorii (tuse uscată, neproductivă, dureri faringiene, dureri toracice, dispnee);

- semne neurologice (anxietate, confuzie, delir, excitaţie sau inhibiţie psihomotorie, prostraţie, mai rar, convulsii). Au fost raportate cazuri de sughiţ.

-  Hemoragiile sunt simptome tardive ale bolii cu Virusul Ebola şi se manifestă prin peteşii, purpură, echimoze, hemoragii la locurile injectabile, epistaxis, hemoptizii, hematemeză, melenă.

- La gravide se produce avort spontan şi în majoritatea cazurilor au o letalitate extrem de crescută atât la gravide sau lăuze pe cât şi la nou-născuţi.

    În stadiul terminal al bolii pacienţii pot fi afebrili, cu insuficienţă poliorganică (în special renală), edem cerebral şi şoc toxiinfecţios. Pacienţii cu pronostic nefavorabil prezintă o evoluţie mai severă din primele zile de boală decesul survenind în zilele 6-16 (în medie - 7,5 zile) de la debut, cauzele decesului fiind instalarea insuficienţei poliorganice şi a şocului toxiinfecţios.

    În cazurile de vindecare, ameliorarea stării generale se remarcă după 6-10 zile de

boală, urmată de o perioadă îndelungată de convalescenţă (până la 21 de luni) însoţită de astenie, anorexie, pierdere ponderală, dureri abdominale, mialgii, artralgii, tulburări de memorie, alopecie etc.

Diagnostic Diferenţial după OMS:

• Malaria,
• Febra Tifoidă,
• Dizenteria,
• Holera
• Leptospiroza
• Richetsioza
• Febra recurentă
• Meningite
• Hepatite
• alte Febre Hemoragice.

Diagnosticul: Se stabileşte în urma cîtorva condiţii:

1. Criterii epidemiologice cu risc neclar/risc scăzut:
2. Călătorie în ultimele 21 de zile într-o ţară cu caz confirmat de BVE cu transmiterea activă a BVE, fără să fi avut o expunere la risc ridicat sau scăzut.
3. Contact strâns cu pacienţii (caz probabil/confirmat cu BVE) în IMS sau comunitate cu utilizarea echipament personal de protecţie(EPP) şi respectarea măsurilor de precauţie standard.
4. Prezenţa pentru o perioadă scurtă de timp în IMS în care sunt trataţi pacienţii (caz probabil/confirmat cu BVE) sau contact de scurtă durată cu un pacient (caz probabil/confirmat cu BVE).
5. Contact habitual sau familial cu caz probabil/confirmat cu BE fără a purta echipament personal de protectie(EPP) adecvat, dar fără risc crescut de expunere
6. Manipularea sângelui, fluidelor corporale sau cadavrului unui pacient (caz probabil/confirmat cu BVE), cu purtarea EPP şi respectarea măsurilor de precauţie standard.
7. Contact direct neprotejat cu lilieci/primate în ţările afectate de BVE

1. Criterii epidemiologice expunere cu risc înalt:

• Expunerea percutanată sau a mucoaselor la sânge/fluide corporale ale pacienţilor (caz probabil/confirmat cu BVE).
• Îngrijirea unui pacient (caz probabil/confirmat cu BVE) în perioada manifestărilor clinice fără respectarea măsurilor de precauţie standard.
• Contact sexual cu un pacient (caz probabil/confirmat cu BVE) sau convalescent (3 luni după recuperarea clinică).
• Manipularea sângelui, fluidelor corporale sau cadavrului (caz probabil/confirmat cu BVE) fără respectarea măsurilor de precauţie.
• Contact direct cu un cadavru fără respectarea măsurilor de precauţie standard într-o ţară cu epidemie de BVE.

1. Pacienţi/ Persoane cu simptome caracteristice pentru Boala Virală Ebola
2. Depistarea unei forme a virusului Ebola în probele de sînge şi alte materiale colectate de la pacient.

Tratament:

   Tratamentul antiviral folosit în alte maladii virale, pentru Boala Virală Ebola este ineficient. Nu există un tratament specific, se iniţiază doar un tratament de menţinere şi substituţie.

NB!!! Orice persoană suspectă la infectarea cu virusul Ebola şi toate contactele acestuiala vor fi supuse de urgenta în carantină.

    Există numeroase studii clinice care studiază tratamentul BVE, în marele laboratoare din lume care studiază acest virus, însă nu s-a stabilit eficacitatea lor.

NB!!! Tratament nu există, doar studii clinice în acest domeniu.