Definiție
Prolapsul valvular mitral – este un sindrom realizat de pătrunderea (prolabarea) valvei mitrale (una din foițele valvulare, o parte dintr-o foiță sau ambele foițe) în atriul stîng în timpul sistolei, îndeosebi în a doua jumătate a acesteia. Pătrunderea este datorată pînzei valvulare excesive sau slăbirii aparatului mitral de susținere.
Sinonime: sindrom Barlow, sindromul valvei mitrale balonate, sindromul clic suflu telesistolic.
Cea mai frecventă valvulopatie. (5-10% din popul. Suferă de ea). Cel mai frecvent femeile în vîrsta de pînă la 20 ani.
Clasificarea prolapsului de valvă mitrală:
1) primară
2) secundară (asociată altor afecțiuni dobîndite sau congenitale)
Prolabarea primară se întîlnește în degenerescența mixomatoasă a pînzelor valvulare, a inelului și a cordajelor tendinoase. De asemenea se întîlnește în sindromul Marfan și sindr. Ehlers-Danlos.
Prolabarea secundară se întîlnește în:
- cardiopatia ischemică (cauzează prolapsul prin disfuncția mușchilor papilari și prin modificarea geometriei ventricolului stîng)
- cardiomiopatia hipertrofică
- miocardite
- polichistoză renală
- defect septal atrial
- defect septal ventricular
Fiziopatologie:
Prolabarea valvei mitrale în atriul stâng în timpul sistolei ventriculare se accentuează o dată cu creşterea presiunii sistolice în ventriculul stâng şi este responsabilă de clicul sistolic
Incompetenţa valvulară mitrală are ca expresie clinică suflul telesistolic.
Prolabarea valvei mitrale în atriul stâng este favorizată de:
- creşterea forţelor exercitate la nivel valvular
- alungirea cordajelor
- degeneresceţa mixomatoasă valvulară
- lărgirea inelului de inserţie.
Majoritatea pacientilor sunt asimptomatici.
Unii pacienţi prezentă:
- dispnee
- palpitaţii
- dureri precordiale
- sincope sau presincope.
Durerile precordiale nu sunt condiţionate de efort şi sunt de lungă durată.
Dispneea nu este condiţionată de efort şi prezintă caracterele sindromului de hiperventilaţie
Palpitaţiile nu sunt întotdeauna extrasistolii
Semne clinice:
La examenul clinic obiectiv:
- constituţie astenică a pacientului
- prezenţa deformărilor toracice
- pectus excavatum
- pectus carinatum
La ascultaţia cordului se percepe:
- un clic sistolic
- sau un clic sistolic urmat de suflu mezo-telesistolic
- se modifică la schimbarea poziţiei corpului
- se ascultă mai bine în decubit lateral stâng
Electrocardiograma :
evidenţiază modificări ale undei T (bifazică, inversată) în derivaţiile II, III a VF şi subdenivelarea segmentului S-T în V4-V5.
EKG de efort poate fi pozitivă pentru ischemie deşi coronarele sunt intacte la angiografie.
Monitorizarea Holter poate evidenţia în plus alungirea intervalului Q-T, tahiaritmii supraventriculare, extrasistole supraventriculare şi ventriculare, sindrom de preexcitaţie ventriculară (WPW, LGL) sau alte modificări tranzitorii.
EcoCG :
În modul M prolapsul de valvă mitrală prezintă:
- deplasarea abruptă a valvei mitrale posterioare,
- uneori şi a celei anterioare imediat după ciclul sistolic sau în timpul suflului telesistolic.
deplasarea poate fi:
- mezo-telesistolică
- telesistolică
şi produce o imagine „în hamac” a valvelor mitrale.
EcoCG bidimensional evidenţiază:
- deplasarea valvei mitrale posterioare
- sau a ambelor valve în atriul stâng înapoia inelului mitral în poziţia parasternală stângă.
Eco-Doppler certifică şi evaluează regurgitarea mitrală.
Diagnostic:
Sugerat de:
- prezenţa clicului sistolic însoţit
- sau nu de suflu telesistolic intensitatea căruia se modifică cu schimbare poziţiei corpului.
Diagnosticul se confirmă cu ajutorul ecocardiografiei (M, 2D, Doppler).
Tratament:
Pacienţii asimptomatici şi fără regurgitare mitrală – nu necesită tratament.
Pacienţii asimptomatici cu regurgitare mitrală minimă necesită:
– reexaminare la 2-4 ani (Eco-M, Eco-2D,Doppler)
– profilaxia endocarditei infecţioase
Pacienţii simptomatici cu:
- palpitaţii
- ameţeli
- lipotimii
- sincope
- aritmii
Necesită tratament cu beta blocante
0 Comments