1. Acumularea de lipide la nivelul intimal

— Particulele mici de lipoproteine circulante (LDL) aderă prin intermediul proteoglicanilor din matricea extracelulară la nivelul intimei arteriale, unde au tendinţa să se unească sub forma unor agregate lipidice

2. Recrutarea leucocitelor

— Endoteliul arterial în mod normal este protejat faţă de adeziunea leucocitară.

— Leziunile arteriale aterosclerotice se caracterizează prin adeziunea şi penetrarea leucocitelor prin diapedeză la nivelul intimei (monocite şi limfocite T).

— Citokina chemoatractantă a monocitelor interacţionează cu receptorul specific monocitar CCR2 şi induce penetrarea monocitelor prin diapedeza printre celulele endoteliale la nivelul intimei.

3. Focalizarea leziunilor

— Endoteliul supus unui stres parietal laminar dispune de mecanisme anti-aterosclerotice mediate prin superoxid-dismutaza sau NO-sintetaza.

— În prezenţa fluxurilor turbulente locale, aceste mecanisme nu ar mai funcţiona corespunzător şi ar permite apariţia leziunilor aterosclerotice precoce.

— Leziunile aterosclerotice se dezvoltă focal şi recunosc o anumită predilecţie pentru bifurcaţii sau emergenţa ramurilor.

{youtube}EQVEdFSlUGU{/youtube}

4. Formarea celulelor spumoase

— Monocitele chemoatrase înglobează particulele de LDL modificate prin intermediul unor receptori speciali de tip ,,gunoieri,, (scavenger), dar şi prin CD36 şi macrosialina.

— Aspectul spumos al citoplasmei încărcate excesiv cu particule lipidice a determinat denumirea specifică a acestor macrofage.

— Pe lîngă funcţia de rezervor lipidic, macrofagele sunt o sursă importantă de mediatori locali implicaţi în promovarea inflamaţiei.

PROGRESIA LEZIUNILOR ATEROSCLEROTICE

Rolul celulelor musculare netede (CMN)

— Caracterul fibroproliferativ al leziunilor aterosclerotice este rezultatul unor mecanisme reparatorii locale ca răspuns la injuria vasculară.

— Ţesutul fibros este produs de către CMN intimale (rezidente/migrate de la nivelul mediei ca răspuns la secreţia de platelet-derived growth factor (PDGF) a macrofagelor activate)

— CMN din leziunile aterosclerotice au un fenotip modificat faţă de cele normale de la nivelul mediei.

— O parte din CMN îşi pierd funcţia normală de secreţie de calogen şi fie se transformă în microfage, înglobînd lipide, fie suferă procesul de apoptoză şi prin degenerare şi necroză, contribuie la apariţia miezului necrotic central.

Matricea extracelulară .

— Aceasta contribuie în măsură mai mare la progresia plăcii decît infiltratul celular.

— Cantitatea de matrice extracelulară este reglată permanent de echilibrul între producţie şi distrucţie.

— Producţia de calogen este asigurată de CMN stimulate

— Enzimele catabolice sunt inhibate de efectele TIMP(inhibitorii tisulari ai MMP).

Remodelarea pozitivă şi stenoza luminală

— Precoce în evoluţia placii de aterom, creşterea acesteia se face în sens opus lumenului, ducînd doar la creşterea diametrului extern al vasului fără afectarea lumenului.

— Acest lucru explică lipsa de sensibilitate a angiografiei în detectarea acestor leziuni nestenozante detectabile doar prin ecografie intravasculară (intravascular ultrasound, IVUS).

— Ulterior, cînd conţinutul plăcii depăşeşte 40% din aria de secţiune vasculară, se produce îngustarea luminală, cu apariţia modificărilor de contur la angiografie.

Angiogeneza

— Are loc expresiei factorilor angiogenetici locali (vascular endothelial growth factor, VEGF, placental growth factor PIGF) si a oncostatinei M.

— Se induce migrarea de celule endoteliale şi dezvoltarea vaselor de neoformaţie la nivelul plăcii de aterom.

— Neovascularizaţia plăcii are un rol în progresia acesteia, prin:

— creşterea suprafeţei de schimb a oxigenului, — a substanţelor nutritive şi a factorilor de creştere,

— recrutarea leucotitelor favorizînd dezvoltarea plăcii — ruptura vaselor friabile, cu hemoragie şi tromboză consecutive.