Escariile

Escariile sunt un fel de necroză locală, limitata, cauzată de compresie îndelungata cu propria masă a corpului la pacienţii gravi ce sun nevoiţi sa stea culcaţi timp îndelungat.

Aceste necroze apar în regiunile ce contactează cu patul – regiunea sacrală, regiunile trohanterice, calcaneu, regiunea cotului, regiunea omoplatului. După provenienţă escariile se divizează la exogene şi endogene. În apariţia escariilor exogene rolul principal îl are compresia îndelungata şi intensivă a ţesuturilor moi intre os şi un corp extern. În majoritatea cazurilor asemenea escarii se întâlnesc la deshidrataţi (după operaţii grele, la bolnavi traumatologici, la caşexiaţi…). Escariile interne exogene apar în pereţii plăgii, mucoasa organului, peretele vasului ca rezultat al aflării îndelungate a unui dren, tampon, cateter…

În apariţia escariilor endogene principalul factor îl deţine slăbirea organismului, dereglărilor severe ale homeostazei cu diminuarea troficii ţesuturilor.

În evoluţia proceselor necrotice în escarii se disting trei etape – stadii:

I– dereglărilor circulatorii ce se caracterizează prin paliditatea regiunii respective, care uşor trece în hiperemie venoasa. Această stadie este reversibilă.

II- stadia modificărilor necrotice şi supuraţie. Se caracterizează prin dezvoltarea proceselor necrotice ce afectează ţesuturile adiacente.

III- stadia regenerării. Se caracterizează prin predominarea proceselor reparatorii, apare ţesut granulat.

Profilaxia escariilor este mai importantă, deoarece tratamentul este foarte anevoios şi îndelungat. Profilaxia constă în îngrijire medicală adecvată asupra bolnavilor fixaţi la pat….