Embolismul este prezența și circulația prin vasele de sânge a corpurilor străine endogene sau exogene, care obstrucționează lumenul vascular și perturbă circulația sângelui.
Un embolus este o masă solidă, lichidă sau gazoasă intravasculară detașată, care este transportată de sânge într-un loc îndepărtat de punctul său de origine. Termenul de embolie a fost inventat de Rudolf Virchow în 1848 pentru a descrie obiecte care se depun în vasele de sânge și obstrucționează fluxul de sânge.
Clasificarea etiologica dupa originea embolului
Exogen
- embolie aeriană,
- embolie gazoasă,
- microbiană, parazită
- embolie cu corpuri străine
Endogen
- Trombi,
- țesuturi și lipide,
- celulare,
- lichid amniotic
- Ateromatoase
Clasificarea etiologica dupa localizare
- embolie de circulație sistemică
- embolie pulmonară
- embolie a venei portale.
Clasificate și în funcție de direcția de circulație
Embolia ortogradă
Reprezintă mișcări ale unei emboli în direcția fluxului de sânge.
Embolia retrogradă
Diferă de ortograd, deoarece mișcarea emboliei este în direcția opusă fluxului de sânge și este rezultatul forței gravitației.
Embolia paradoxală
Reprezintă obstrucția arterelor circulației sistemice cu o embolie formată în venele circulației sistemice. Acest lucru se poate întâmpla în cazul viciilor cardiace cu defect intra-arterial sau intra-ventricular.
Emboliile de aer
Reprezintă obstrucția lumenului vasului cu aerul atmosferic. Bulele de gaz din circulație se pot uni pentru a forma mase spumoase care obstrucționează fluxul vascular (și pot provoca leziuni ischemice distale). De exemplu, un volum foarte mic de aer prins într-o arteră coronariană în timpul operației de by-pass, sau introdus în circulația cerebrală prin neurochirurgie în „poziție de ședere”, poate obține fluxul cu consecințe grave. În general, mai mult de 100 cmc de aer trebuie să aibă un efect clinic în circulația pulmonară;
Emboliile microbiene
Sunt o consecință a intrării în fluxul sanguin al microorganismului de la focarele septice inflamatorii, astfel obstrucționând lumenul vascular, precum și dezvoltarea de focare metastatice infecțioase în diferite organe. Această formă de embolie se dezvoltă, de obicei, în cazul lizelor septice de trombi, de aceea este caracteristică atât pentru circulația sistemică, cât și pentru cea pulmonară.
Emboliile parazite
Se dezvoltă emboli parazite în cazul diferiților paraziți (viermi) care ies în peretele vascular și intră în fluxul de sânge, unde conduc la obstrucția vasului.
Embolii cu corpuri străine
Reprezintă o formă rară de embolie, care poate fi găsită în caz de împușcare a armelor, atunci când gloanțele sau alte corpuri străine intră în vas și le obstrucționează.
Embolie gazoasă
O formă particulară de embolie cu gaze, numită boală de decompresie, apare atunci când indivizii experimentează scăderi bruște ale presiunii atmosferice.
Embolismul cu trombi
este una dintre cele mai frecvente cauze de embolie și reprezintă obstrucția lumenului vasului cu un tromb care a fost mobilizat de la locul inițial.
Embolia tisulară
Este rezultatul transportării prin sânge a diferitelor particule tisulare rezultate din traumatisme mecanice (exemplu: fragmente musculare, creier și ficat).
Embolie lipidică
Globulele de grăsime microscopice, cu sau fără elemente ale măduvei hematopoietice asociate, pot fi găsite în circulație și impactate în vasculatura pulmonară după fracturile de oase lungi (care au măduvă grasă) sau, mai rar, în apariția unor traume și arsuri ale țesuturilor moi.
Embolia celulară
Reprezintă transportul prin sângele celulelor provenite de la tumorile localizate în unele organe, ceea ce duce la tumori metastatice.
Embolism cu lichid amniotic
Embolia lichidului amniotic este o complicație nefavorabilă a travaliului și a perioadei imediate postpartum.
Embolismul cu mase ateromatoase
Este cauzat de colesterol și alte substanțe provenite din plăci ateromatoase dezintegrate, care intră în vase și sunt transportate de fluxul sanguin în circulația sistemică, de obicei în creier.
0 Comments