Receptorii aduc informatii din mediile extern si intern; sunt transformatori de energie si aparate de codificare
Clasificare:
- dupa Sherington: extero- , proprio- si interoreceptori
- dupa natura stimulului: mecano- , termo- , chemo- si electromagneticoreceptori
- in functie de modul de receptie: sunt receptori de contact si telereceptori
1) Mecanoreceptori: tactili, de presiune, vestibulari, acustici, corpii Golgi,
fusuri neuromusculare,
2) Termoreceptori: pentru cald si rece, ei receptioneaza variatiile de temperatura
3) Chemoreceptori: olfactivi, gustativi, cei din zonele reflexogene
4) Electromagneticoreceptori: in retina
Exteroreceptori – formatiuni neincapsulate
Exteroreceptorii sunt terminatii nervoase libere neincapsulate sau intraepidermice care se gasesc in tot corpul, pentru piele provin din derm, ajung la membrana bazala a epidermului, pierd teaca de mielina si se fixeaza pe celulele din stratul Malpighi formand jonctiuni neuro-epiteliale care receptioneaza durerea.
Exista terminatii nervoase si in jurul firului de par, care se numesc peritrihiale, in final fiind prinse intre 2 celule Schwann. Se mai gasesc in periost, capsule articulare, muschi, seroase.
Sensibilitatea dureroasa – este receptionata de terminatiile nervoase libere situate in epiderm si derm, unde formeaza un plex superficial si altul profund, Din plexul profund iau nastere ramificatiile intraepidermice terminate in buton pe suprafata celulelor malpighiene, in imediata apropiere a stratului granular.
Exteroreceptori – formatiuni incapsulate
Sensibilitatea tactila este receptionata de:
1) Discurile Merkel – sunt sensibile la atingeri usoare, sunt situate in stratul spinos epidermic in regiunile fara peri; au aspectul unei retele nervoase in forma de cupa care contine o celula mare, modificata. Sunt receptori incapsulati.
2) Corpusculii Meissner – sunt sensibili la atingeri rapide, se gasesc in stratul papilar al dermului in special in regiunile lipsite de par. Sunt formatiuni incapsulate specifice pulpei degetului, mucoasei linguale, organelor genitale feminine si mamelonului, si au forma ovala. Sunt alcatuiti dintr-o fibra nervoasa care isi pierde mielina, o capsula fina periferica, celule turtite printre care se afla fibra nervoasa spiralata. La periferia sa pleaca fibre foarte fine care se continua cu tonofibrile din epiderm. Receptorii sunt foarte sensibili la deformari ale pielii datorita acestor fibre.
Sensibilitatea presionala este asigurata de:
1) Corpusculii Vater-Pacini – se gasesc in hipoderm pe fata palmara a mainii, fata plantara a piciorului si degetelor, hipodermul bratului, cefei, in organele genitale ale ambelor sexe, in periost, in jurul articulatiilor; sunt receptori pentru presiuni mari si vibratii.
Ei au forma sferica la adult, sunt foarte voluminosi si sunt alcatuiti dintr-o capsula periferica formata din 20-60 de lamele celulare concentrice. In axul central sunt putine celule si o terminatie nervoasa. Dupa intrarea in corpuscul fibrele pierd teaca de mielina si se termina obisnuit in forma de bulbi sau butoni terminali.
2) Corpusculii Krause – sunt situati in derm, in apropierea epidermei si receptioneaza sensibilitatea termica (rece). Posibil si neincapsulati.
3) Corpusculii Ruffini – sunt situati in derm, mai aproape de hipoderm, si in capsulele articulatiilor, si receptioneaza sensibilitatea termica (cald).
Proprioreceptori
Pot fi clasificati dupa functie in:
A) Proprioreceptori care culeg informatii in legatura cu sensul miscarii si cu pozitia capului, a membrelor sau segmentelor de membru. Ei sunt situati la nivelul articulatiilor, in capsulele articulare, ligamente, tendoane, periost si in labirintul membranos al urechii interne, Din aceasta categorie fac parte:
1) Corpusculii neurotendinosi Golgi – sunt sensibili la tensiuni puternice, raspund la contractia activa a muschiului si sunt situati la jonctiunea muschi-tendon.
2) Corpusculii Ruffini – sunt situati in stratul superficial al capsulei articulare si deserviti de fibre nervoase de tip 2, sunt corpusculi cu adaptare lenta si culeg informatii in legatura cu pozitia si miscarile din articulatii.
3) Terminatiile nervoase libere – apartinand tipului 3, se ramifica in toata grosimea capsulei articulare, sunt cu adaptare lenta si transmit sensibilitatea dureroasa articulara cauzata de amplitudinea excesiva a miscarii.
4) Corpusculii Pacini – sunt situati in stratul profund al capsulei articulare, sunt cu adaptare rapida si sunt foarte sensibili la miscari si modificari de presiune.
B) Proprioreceptori ce receptioneaza informatiile de la nivelul muschilor, controleaza gradul de contractie si permit compararea miscarii intentionate cu cea executata, deci de control al tonusului muscular. Din aceasta categorie fac parte doar fusurile neuromusculare.
Fusurile neuromusculare sunt diseminate printre fibrele musculare striate fata de care sunt asezate in paralel si sunt sensibile la tensiunea de contractie a muschiului. Ele sunt alcatuite din 2-10 fibre musculare striate modificate, numite fibre intrafuzoriale.
Aceste fibre sunt de 2 tipuri:
- fibre cu sac nuclear
- fibre cu lant nuclear
1) Fibrele cu sac nuclear – sunt lungi si groase, se insera pe endomisiumul fibrelor musculare extrafuzoriale; ele au rol in raspunsul dinamic al muschiului, controland lungimea muschiului, gradul de contractie al muschiului si se contracta lent.
2) Fibrele cu lant nuclear – sunt subtiri si scurte, se insera fie pe capsula fusului fie pe teaca fibrelor cu sac nuclear. Contin miofibrile mai putine, se contracta mai rapid decat primele si au rol in raspunsul static in adaptarile lente, controland numai lungimea muschiului.
Fusurile au inervatie senzitiva si motorie.
a) Inervatia senzitiva este asigurata prin 2 tipuri de terminatii nervoase: primare si secundare.
1. Terminatiile primare (anulospirale mielinice) apartin fibrelor mielinice groase si se ruleaza in jurul ecuatorului fibrelor cu sac nuclear, intr-un sant adanc al sarcolemei.
2. Terminatiile secundare (in buchet) apartin grupului 2 si se gasesc la suprafata sarcolemei, sau in santuri speciale.
b) Inervatia motorie este independenta de cea a fibrelor extrafuzoriale, fiind asigurata de 2 categorii de fibre care alcatuiesc in ansamblu sistemul fibrelor mici motorii sau fibrele gamma:
- fibrele gamma 1, cu conducere rapida, inerveaza in special fibrele cu sac nuclear in zonele polare unde formeaza placi motorii tipice
- fibrele gamma 2, cu conducere lenta, inerveaza ambele tipuri de fibre intrafuzoriale, dar in special pe cele cu lant nuclear, prin terminatii difuze situate in apropierea zonei ecuatoriale.
Excitarea neuronului gamma activeaza fibrele intrafuzoriale, care prin contractie excita receptorul anulospiral, si aceste la randul sau mediaza activarea moderata a motoneuronului a-tonic, cu cresterea tonusului muscular, iar daca stimularea este intensa, cu contractie musculara. Inhibarea sistemului gamma reduce tonusul muscular.
0 Comments