Cancerul gastric

Cancerul gastric

Cancerul gastric ( CG)

Reprezintă  procesul malign epitelial cu afectarea stomacului. Este a doua cauză de deces prin cancer în lume (12,1% din totalitatea deceselor prin cancer) şi a doua sau a treia neoplazie ca frecvenţă. 

Principalii factori asociaţi cu risc crescut de CG sunt: 

  1. Alimentari ( consumul scăzut de grăsimi şi proteine, consumul crescut de carne sau peşte sărat, dieta săracă în vitaminele A şi C)
  2. Prepararea insuficienta a bucatelor
  3. Fumatul
  4. Factori infecțioși (Helicobacter pylori este detectat în 90% dintre neoplaziile gastrice de tip intestinal, în 32% din leziunile de tip difuz şi în limfomul gastric)
  5. Intervenţii chirurgicale  pe stomac
  6. Predispoziția genetică
  7. Gastrita cronică atrofică sau hipertrofică (boala Ménètrier)
  8. Grup sangvin A(II)
  9. Metaplazia intestinală 

Localizarea cancerelor la nivelul stomacului este distală în 40% din cazuri, proximală în 35% din cazuri şi la nivelul corpului gastric în 25% din cazuri. În.90-95% din CG sunt adenocarcinoame

Manifestările clinice

Manifestările clinice în cancerul gastric de regulă, sunt nespecifice şi cu atît mai necaracteristice cu cît boala este mai precoce suspectată.

  • semne generale: scădere ponderală, astenie, febră, coloraţie cenuşie a tegumentelor ce devine ulterior “galben ca paiul” în stadiile terminale.
  • tulburări de apetit,
  • repulsie pentru carne, grăsimi, pâine
  • discomfort epigastric,
  • greţuri,
  • durerea epigastrică mai rar în hipocondrul drept, iradiată subscapular drept, accentuată la palpare, apărută postprandial precoce, nu este influenţată de medicaţie

În stadiile finale bolnavul de cancer gastric prezintă:

  • sindromul algic pronunţat,
  • scădere în ponderală considerabilă,
  • tegumentele uscate cu turgor pierdut,
  • adenopatie supraclaviculară pe stînga (semnul Virhov),
  • tumoare palpabilă,
  • ascită,
  • hepatomegalie.

Metodele de diagnostic

Teste de laborator

1.AGS:(Anemie feripriva, hipocromă microcitară, VSH crescută)

2.Biochimia: (AST, ALT, FALC, GGT –  crescute, hipoalbuminemie)

3.Markerii tumorali:(ACE, CA19-9, antigenul polipeptidic tisular 

Explorări paraclinice

  1. Fibrogastroscopia cu biopsie (examenul citologic şi histopatologic).
  2. Radiografia cu substanța baritată
  3. CT și RMN

Tratament

Tratamentul este obligatori planificarea în cadrul unei echipe multidisciplinare alcătuite din specialişti în chirurgie, oncologie medicală, radioterapie, gastroenterologie, imagistică

  • CG localizat – chirurgia este opţiunea principală, cu posibilitatea discutabilă de a utiliza radioterapia şi/sau chimioterapia ca tratamente adjuvante 
  • CG local avansată nerezecabilă – radio- şi/sau chimioterapia pot ameliora supravieţuirea numai la un număr redus de cazuri 
  • CG diseminat – terapia este de obicei exclusiv paliativă şi simptomatică

Monitorizarea pacienților

Este orientată spre depistarea bolii recidivante sau metastazării şi spre tratamentul sindroamelor postrezecţionale. În primii 2 ani,examenul clinic și paraclinic se face la fiecare 3 luni. După 2 ani de supraveghere control şi reabilitare se face  o dată în 6 luni.

 

Bibliography:

1. Alberts RS, Goldberg RM. Gastrointestinal tract cancers. În: Casciato DA, ed. Manual of clinical oncology. 5th ed. Philadelphia: Lippincott, Williams & Wilkins, 2004:185-195.

2. Pister PWT, Kelsen DP, Powell SM, et al. Cancer of the stomach. În: DeVita VT Jr, Hellman S, Rosenberg SA, eds. Cancer - principles & practice of oncology. 7th ed. Philadelphia: Lippincott, Williams & Wilkins, 2005:909-944

3. Protocolul clinic naţional „Cancerul gastric”, Chişinău 2010

4. Ungureanu G, Miron L. Cancerul gastric şi duodenal. În: Ungureanu G, Covic M, eds. Terapeutica medicală. Iaşi: Editura Polirom, 2000:251-260