COVID-19 - Generalitati despre tratament

Conform unui ghid de tratament publicat de Organizația Mondială a Sănătății (OMS), „în momentul de față nu există dovezi pentru a recomanda un tratament specific anti-COVID-19 pentru pacienții cu această boală”.

În cazul COVID-19, ceea ce fac doctorii acum este să trateze simptomele(pentru mai multer detalii accesati si COVID-19 - CLINICA SI DIAGNOSTICUL), pentru a ajuta corpul să lupte cu infecția, sau să-i ajute să respire, mecanic, pe cei în condiții grave, cu ajutorul ventilatoarelor. Așa numita îngrijire paliativă. Medicii reconvertesc medicamente folosite pentru alte afecțiuni, bazându-se pe experiența căpătată „pe câmpul de luptă” – fie în timpul epidemiilor de SARS (2002-2003) și MERS (2012). Abia la finalul lui martie au pornit două teste clinice majore, unul inițiat de OMS, numit Solidarity Trial, al doilea de Institutul Național de Sănătate Publică din Franța, cu ajutorul altor state din Uniunea Europeană, și e numit Discovery. Amblele testează aceleași medicamente, în studii deschise, Adică pacientul va ști ce medicament primește, ceea ce poate crea un efect placebo. iar rezultatele obținute ar putea duce la un tratament standardizat pentru COVID-19.

Studiul Discovery a fost finisat cu rezultate bune pentru Hidroxiclorochina. Voi cita conluzia acestui studiu:

În ciuda numărului nostru mic de cazuri, potențialul HCQ în tratamentul COVID-19 a fost parțial confirmat. Având în vedere că în prezent nu există o opțiune mai bună, este o practică promițătoare să aplici HCQ la COVID-19 sub un management rezonabil. Cu toate acestea, cercetarea clinică și de bază la scară largă este încă necesară pentru a clarifica mecanismul specific și pentru a optimiza continuu planul de tratament.[3]

Studiul de solidaritate va compara patru opțiuni de tratament cu standardul de îngrijire, pentru a evalua eficacitatea lor relativă cu COVID-19. Prin înscrierea pacienților din mai multe țări, studiul de solidaritate își propune să descopere rapid dacă vreunul dintre medicamente încetinește progresia bolii sau îmbunătățește supraviețuirea. Alte medicamente pot fi adăugate pe baza dovezilor emergente.[4]

Patru potențiale tratamente pentru COVID-19 au intrat în testări clinice extinse.

Majoritatea pacienților vor avea evoluție favorabilă fără a necesita terapie antivirală. În cazul evoluției spre agravare a bolii, lipsa administrării terapiei antivirale poate duce la pierderea ferestrei terapeutice, adică a momentului când evoluția bolii poate fi influențată favorabil. Dacă există factori asociați cu apariția complicațiilor și cu mortalitate crescută atunci ar putea beneficia de administrarea de antivirale dar fiecare fiecare caz in parte trebuie evaluat și discutat multidisciplinar.[5]

Aceste tratamente se axează pe cazurile spitalizate, adică pe cei care au probleme majore din cauza virusului SARS-CoV-2. Nu există, în momentul de față, un medicament pe care să-l poți cumpăra de la farmacie care să te scape de coronavirus. Pentru variantele ușoare, se recomandă atipiretice, adică medicamente care să scadă febra. Protocolul românesc, aprobat prin ordin de ministru, recomandă exclusiv paracetamolul, după ce au circulat informații contradictorii despre o posibilă agravare a bolii în cazul folosirii ibuprofenului. Iată ce încearcă acum medicii și virusologii:

Lopinavir-Ritonavir(Kaletra) antiviral pentru HIV
Lopinavir-Ritonavir(Kaletra)+Interferon-Beta-1A antiviral pentru HIV+citokină ce tratează scleroza multiplă
Hidroxiclorochina medicament pentru malarie si lupus
Remdesivir antiviral pentru Ebola

Alte medicamente testate: Tocilizumab și Sarilumab-medicamente imunosupresive pentru artrita reumatoida, Favipiravir-antiviral experimental

Antiviralele pentru HIV au fost reconvertite

Lopinavir-Ritonavir(Kaletra)+Interferon-Beta-1A

Lopinavirul este un inhibitor de protează utilizat pentru a trata infecția HIV care se folosește în combinație cu ritonavir. Substanțele se găsesc în medicamentul Kaletra. Se știa din 2004 că acesta funcționează in vitro împotriva coronavirusului care provoacă SARS, iar medicii chinezi l-au folosit în faza inițială a epidemiei, în luna ianuarie.

Interferon-beta + tratamentul anterior

Combinația lopinavir-ritonavir și interferon beta-1a, o citokină folosită pentru tratarea sclerozei multiple, era testată chiar în această perioadă în Arabia Saudită împotriva MERS, o altă boală provocată de un coronavirus. Se pare că această substanță potențează efectul antiviralelor, de aceea s-a luat în considerare testarea separată a acestei combinații.

Hidroxiclorochina

Hidroxiclorochina, o variantă a substanței, se folosește atât contra malariei cât și, mai recent, pentru bolile autoimune, cum ar fi lupusul (una dintre variantele comerciale este Plaquenil). Ambele sunt medicamente sigure și ieftine, dar diferența până la o doză toxică e destul de mică, deci tratamentul trebuie supravegheat de un medic, pentru a se evita problemele.

SARS-COV-2 si ACE2 interactiunea cu reseptorii [7]

Remdesivir

Remdesivir este un antiviral produs de compania americană Gilead pentru a trata febrele hemoragice, Ebola și Marburg. Un studiu recent a descoperit și mecanismul care-l face eficient: remdesivir, care un analog al adenozinei, care se incorporeaza in ARN-ul virusului, ceea ce i-ar opri prematura a sintezei lui[6]. Toate medicamentele studiate acum sunt reconvertite, contează doar care se va dovedi mai eficient.

Ciclul de infecție schematică a virusurilor ARN cu sens pozitiv. [8]

Alte medicamente luate în calcul

Tocilizumab. Este un medicament imunosupresiv care e folosit în artrita reumatoridă, și care acționează asupra citokinei IL-6 (interleukină-6). Cum, în cazurile foarte grave de COVID-19, se produce așa numita „furtună de citokine”, în care corpul are o suprareacție imunitară, tocilizumab e considerat o posibilă soluție.

Sarilumab. Vândut sub denumirea Kevzara, e un medicament similar celui anterior.

Favipiravir. Este un medicament antiviral produs de compania japoneză Fujifilm care a fost vândut ca medicament-minune. Favipiravir este un medicament anti-gripal. Favipiravir a primit aprobarea de a fi folosit într-o terapie experimentală împotriva Covid-19.

Arbidol. În luna februarie Ministerul Sănătății al Chinei a inclus preparatul Arbidol în planul de diagnosticare și tratament al COVID-19. Dar acesta se discuta ca și celelalte medicamente.

Cert este ca nu vei gasi prea curînd medicamentul în farmacie. Dacă pentru vaccinuri ar fi vorba de minimum 12-18 luni, durata de dezvoltare a unui medicament ar fi de câțiva ani. Până atunci, e foarte posibil ca virusul să dispară, cum s-a întâmplat în trecut și cu alți agenți patogeni care au provocat pandemii.

Bibliografie

Autori:

Butucea Anna
Dascal Mihai
Dascal Natalia