Abcesul extradural este o colecţie purulentă situată pe faţa externă a dura mater cerebrală sau cerebeloasă. El poate fi deschis, în cazul când comunică cu procesul osteitic generator, şi închis (mai rar), închistat, dacă propagarea infecţiei nu se face "din aproape în aproape", ci pe calea venulelor intraosoase.
Dura mater devine congestionată, îngroşată, acoperită cu fungozităţi.
Simptomatologie:
Semnele unei otite medii, mai des cronice. Cefalee persistentă profundă, unilaterală de partea urechii bolnave. Durere localizată deasupra conductului auditiv extern. Bradicardie cu discordanţă între puls şi t°C.
Afazie.
Hemipareză sau convulsii ale membrelor de partea opusă a urechii bolnave.
Lichidul cefalorahidian N - în caz de abces închis şi de caracter infecţios în caz de abces deschis. Inrăutăţirea treptată a stării generale a bolnavului. Leucocitoză cu deviere spre stânga a formulei leucocitare. Radiografia - distrugerea celulelor mastoidiene. Angiografia - deplasarea spre linia mediană a arterelor meningiene. Examenul tomografie determină cu precizie localizarea şi dimensiunile abcesului extradural.
Formele clinice: latentă - asimptomatică.
Abcesul subdural
Prezintă o colecţie purulentă închistată dintre dura mater şi arahnoidă.
Simptomatologia este săracă. Se înregistrează:
• Cefalee persistentă cu hemicranie.
• Vărsături, greţuri.
• Bradicardie cu stază papilară, mai frecvente decât în abcesul extradural.
• Lichidul cefalorahidian poate fi clar sau tulbure, în funcţie de modul în care abcesul comunică cu spaţiile meningiene.
Formele clinice:
a). Localizări de vecinătate: osul temporal, cerebel, stâncă, sacul endolimfatic.
b). Localizări la distanţă: regiunea occipitală, pareze şi paralizii ale nervilor cranieni.
0 Comments